Asa deci...Paturiciu a cumparat City Fm... stim, s-au facut studii (bizonii nu aveau destule posturi de "distractie", "cerea piata")...stim, s-au facut si strategii ("cum ii dam afara?", "nu-i mai platim si pleaca singuri"...genial, nu?...doar ca nu e chiar originala metoda, si in antichitate incercuiau cetatea si ii infometau pe aia dinauntru)...stim, asa e in capitalism (tot timpul se fac preluari, fuziuni, complicaciuni din astea din manualul de management in pas cu "trendul")...stim, n-avem ce face, trebuie sa schimbam frecventa (cu ce? nu stim inca).
Dar ce stim cel mai bine, pentru ca asta simtim, este ce spuneam in titlu si asta e ceva foarte subtil, se detecteaza greu in studii de piata, strategii de marketing sau de management agresiv. Asa ca sa stapaneasca sanatosi ce-au cumparat si sa ne regasim intr-un alt spatiu la un moment dat! Poate chiar aici, ca doar n-or cumpara si Google!
In final, o dedicatie celor ce ne-au facut "bucuria" asta:
http://www.youtube.com/watch?v=JE3Nh6-Pk9g
Salutare
vineri, 12 august 2011
miercuri, 3 august 2011
Trei filme
Salut,
Hai sa va povestesc impresiile despre trei filme vazute de curand, destul de diferite dar interesante, creatoare de impresii si sentimente si care merita vazute.
In ordine cronologica, Five Minarets in New York, desi am vazut pareri ca e considerat cam telenovelistic si lacrimogen, poate pentru ca e turcesc si asa sunt ei mai pasionali, mi-a placut in primul rand pentru ca e alert (daca-l privesti ca film de actiune), dar mai ales pentru ca ofera o privire asupra problemei terorismului musulman, din partea cealalta, un fel de "Cruciadele vazute de arabi" si, din punctul lor de vedere, se vede mai nuantat, adica sunt si musulmani rai dar majoritatea sunt buni, cum se intampla si de partea cealalta a baricadei. In concluzie, mi-e mi-a produs ceva senzatii si, deci, mi-a placut.
Al doilea, The Courageous Heart of Irena Sendler, e impresionant prin curajul, pragmatismul si hotararea de neclintit a unei femei de a salva copii evrei din ghetoul Varsoviei, intuind ce se va intampla cu ei si, din pacate, avand cumplita dreptate, majoritatea parintilor acestor copii sfarsind in lagarul de la Treblinka. Filmul e concentrat, fara inflorituri, la fel ca personajul principal, avand intreaga fiinta canalizata pe un singur scop. Viata personala trece cu totul in planul secund, in fata misiunii pe care o indeplineste cu precizie de profesionist, organizand o adevarata retea care va scoate din ghetou 2500 de copii. E impresionanta daruirea de sine a unora de langa noi, aproape de neconceput pentru noi ceilalti, obisnuitii.
Ultimul, Last Night, e povestea unui cuplu si a felului cum se aluneca unul pe langa altul intr-o casnicie. Aranjamentul e format din prea multe coincidente, dar cu pasi marunti si previzibili clivajul se produce. Acum e mai putin important pana unde se ajunge de fiecare parte, alunecarea se produce totusi. Desi nu te surprinde prea mult desfasurarea, e prezentata intr-un mod subtil si care o face credibila. E de tinut minte, totusi, o replica, un sfat pe care un prieten il da pretendentului la patul sotiei si care face lumina in hatisul de sentimente contradictorii al personajelor: "Nu conteazã jurãmintele, dar anii nu-i poti lua înapoi. N-o sã poti sterge niciodatã anii petrecuti alãturi de sotul ei. În clipa în care vei încerca, totul va dispãrea." Pana la urma asta ramane, in situatii disperate, paiul care te poate salva.
Vizionari placute, pe data viitoare!
Hai sa va povestesc impresiile despre trei filme vazute de curand, destul de diferite dar interesante, creatoare de impresii si sentimente si care merita vazute.
In ordine cronologica, Five Minarets in New York, desi am vazut pareri ca e considerat cam telenovelistic si lacrimogen, poate pentru ca e turcesc si asa sunt ei mai pasionali, mi-a placut in primul rand pentru ca e alert (daca-l privesti ca film de actiune), dar mai ales pentru ca ofera o privire asupra problemei terorismului musulman, din partea cealalta, un fel de "Cruciadele vazute de arabi" si, din punctul lor de vedere, se vede mai nuantat, adica sunt si musulmani rai dar majoritatea sunt buni, cum se intampla si de partea cealalta a baricadei. In concluzie, mi-e mi-a produs ceva senzatii si, deci, mi-a placut.
Al doilea, The Courageous Heart of Irena Sendler, e impresionant prin curajul, pragmatismul si hotararea de neclintit a unei femei de a salva copii evrei din ghetoul Varsoviei, intuind ce se va intampla cu ei si, din pacate, avand cumplita dreptate, majoritatea parintilor acestor copii sfarsind in lagarul de la Treblinka. Filmul e concentrat, fara inflorituri, la fel ca personajul principal, avand intreaga fiinta canalizata pe un singur scop. Viata personala trece cu totul in planul secund, in fata misiunii pe care o indeplineste cu precizie de profesionist, organizand o adevarata retea care va scoate din ghetou 2500 de copii. E impresionanta daruirea de sine a unora de langa noi, aproape de neconceput pentru noi ceilalti, obisnuitii.
Ultimul, Last Night, e povestea unui cuplu si a felului cum se aluneca unul pe langa altul intr-o casnicie. Aranjamentul e format din prea multe coincidente, dar cu pasi marunti si previzibili clivajul se produce. Acum e mai putin important pana unde se ajunge de fiecare parte, alunecarea se produce totusi. Desi nu te surprinde prea mult desfasurarea, e prezentata intr-un mod subtil si care o face credibila. E de tinut minte, totusi, o replica, un sfat pe care un prieten il da pretendentului la patul sotiei si care face lumina in hatisul de sentimente contradictorii al personajelor: "Nu conteazã jurãmintele, dar anii nu-i poti lua înapoi. N-o sã poti sterge niciodatã anii petrecuti alãturi de sotul ei. În clipa în care vei încerca, totul va dispãrea." Pana la urma asta ramane, in situatii disperate, paiul care te poate salva.
Vizionari placute, pe data viitoare!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)